cele mai recente
poezii de dragoste

hacia

Colectia: Poezii de Dragoste


zidul este concav de culoarea unui mort
cele 4 por?i a?ezate în cele patru puncte cardinale poart? numele t?u
mi-am trecut degetele peste ochii îngerului
?i mi-am ?optit:
eu sunt judec?torul, eu sunt gardianul, eu sunt c?l?ul, eu sunt preotul, eu sunt condamnatul la moarte, eu sunt patul de scânduri pe care zac în fiecare noapte, eu sunt coroana de spini care mi-am a?ezat-o pe frunte,
tu e?ti speran?a, tu e?ti uitarea, tu e?ti poteca aceea care duce dincolo de zid
timpul e o pastil? de cianur?
pe care o ?in ascuns? între m?sele, o voi sparge doar atunci
când degetele tale se vor dep?rta de inima mea
mirosul de iarb? proasp?t?
mirosul de c?r?mid?
mirosul de n?mol
sunt toate aici, în mine, se amestec? cu imaginea ta
zidul e o masc? pe care o port pe fa??
sârma ghimpat? a crescut printre coaste ca iarba pe mormântul unui soldat necunoscut
exist? o singur? salvare
s?-mi rup degetele, s?-mi smulg timpanele, s?-mi scot intestinele
s? le arunc peste zid ca pe ni?te frânghii care m? vor ajuta s? evadez
un bunker din milioane de celule
e?ti undeva în mijlocul craniului
strângând cu putere sabia arhanghelului Mihail

zidul este concav de culoarea unui mort
se prelunge?te ca o lun? palid? peste ape pân?-n dreptul mâinilor
am ie?it
picioarele-mi atârn? ca ni?te aripi de liliac
strada este plin? de oameni care-mi intr?-n ochi ca ni?te frunze de porumb
femei casnice ?chioape ?i solda?i liliputani îmi indic? o rut? care ocolea pia?a central?
acolo unde în fiecare diminea?? cineva plezne?te o statuie de bronz cu o curea lat? peste fund
ca pe un copil neascult?tor în aplauzele mul?imii f?r? somn
oare planeta doarme odat? cu mine, sau somnul meu nu aduce moartea ?i celorlal?i oameni?
m-am oprit o clip? ?i mi-am adus aminte de noaptea aceea în care am alergat f?r? somn prin apartamentele vecinilor
to?i erau mor?i, doar pe?tii în acvariu, câinii ?i pisicile respirau
ei erau ni?te simpli mor?i, ca ni?te p?pu?i de plastic învelite în plapume
afar? ningea ?i atunci am în?eles pentru prima oar?
când dorm, toat? planeta moare, chiar ?i inima ta se opre?te
ca un mecanism cu arc extenuat

zidul este concav ?i se prelunge?te peste degete
ca o armat? fl?mând? ?i f?r? general
via?a devine o cutie po?tal? plasat? în mijlocul stepei
singurele scrisori le primesc de la tine

cineva toarn? o plac? de beton peste cutia po?tal? ca peste un reactor atomic avariat
mul?imea se învârte?te panicat?
to?i te a?tept? ca pe un camion plin cu solda?i t?cu?i
înarma?i cu lope?i de infanterie
plini de cicatrici pe mâini
în mijlocul stepei ei încep s?patul spre mine
pickhammere, târnacoape care-mi lovesc picioarele, ficatul
celulele în care am ascuns fragmente din tine

zidul este concav acoperit cu tablouri rotunde în care
moartea se love?te de oase ca valurile de stânci
de cealalt? parte a zidului se afl? pas?rea întunericului
cu o mie de gheare toate îndreptate spre tine
mi-am zgâriat cu unghiile un ceas imens pe piept
mai sunt câteva minute pân? când iubirea se va transforma
într-o groap? comun? pe fundul c?reia vor fi aruncate
poeme, becuri, halate albe ?i trupurile noastre

zidul concav a luat forma ta
m? acop?r cu marginile lui
a?tept ca pas?rea întunericului s? se a?eze cuminte pe umeri
îmblânzit? de vocea ta care-i ?opte?te
”albert e inima mea, e vocea mea, e trupul meu
albert sunt eu”

Trimite si tu o poezie de dragoste! Trebuie sa iti creezi un cont pe site-ul oficial de Poezie Romania si textele tale incadrate ca "poezii de dragoste" vor aparea pe acest site.

Incadrat la Poezii | 1 comentariu »