cele mai recente
poezii de dragoste

singularitate

Colectia: Poezii de Dragoste


tu ?tii c? m-am rupt în dou? doar ca s? prind la mijloc
glasul t?u pe care îl iau cu mine peste tot
pân? când nu mai pot înainta ?i îmi aduc aminte
c? iubirea nu las? urme/ nu distinge
în spa?iul dintre via?? ?i moarte
decât o fibrila?ie a memoriei aruncate peste str?ini
din capul pieptului

de fiecare dat? când vârfurile copacilor se ?terg de nori
refuz s? cred c? e?ti la o distan?? mai mare decât zece
la puterea minus treizeci ?i trei/
când te-am întâlnit am ?tiut c? drumul meu
pe linia cea mai scurt? c?tre mine însumi
nu mai poate fi prelungit

inima ta e o singularitate neeliminabil?
în care Dumnezeu m? a?teapt? dup? fiecare sfâ?iere
de pietre ?i îmi curbeaz? privirea cu o veste
nemaipomenit?/ omul e nimic,

dar din nimic a creat Dumnezeu lumea*





* „În fine, trebuie s? adaug ?i un cuvânt demn de Pateric pe care îl am de la P?rintele Ghelasie. Discutând despre una ?i despre alta, i-am spus – precum ?tiam de la p?rin?ii pustiului – c? suntem nimic. Ghelasie m-a privit ?i mi-a r?spuns: «Da, dar din nimic a f?cut Dumnezeu lumea»” (Radu Com?nescu, Despre P?rintele Ghelasie, în: Avva Ghelasie, Cuvânt?torul de Dumnezeu, Platytera, 2005, p. 380).


Trimite si tu o poezie de dragoste! Trebuie sa iti creezi un cont pe site-ul oficial de Poezie Romania si textele tale incadrate ca "poezii de dragoste" vor aparea pe acest site.

Incadrat la Poezii | 1 comentariu »