cele mai recente
poezii de dragoste

Mozaic magic

Colectia: Poezii de Dragoste


13.
mi-au spus copacii c? ai trecut surīzīnd –
īn ochii t?i rugurile erau blīnde,
pe buzele tale fl?mīnde
picurau notele
?i-n plete purtai vīnt.
mi-au mai spus copacii – erai
(coborīt din pierdutul lor rai)
mai liber ca un vagabond ?i mai
frumos decīt un sfīnt.
adio gīnd.

12.
?i-a? face o poezie
intoxicat? de parfumuri tari
parnasianism tardiv
?i maladiv
contagios printre anticari
din cei mai tri?ti
dar homerice colburi
?i ochi īnro?i?i ?i alergici
gonesc printre rīnduri captivi
?i pe trupul
īn col?ul sofalei ascuns
īntre pleduri ?i perne
uitarea se-a?terne
?i totu?i exi?ti.

11.
pretutindeni copaci
cu r?d?cini de metal
ruginite dar vii
copaci cu frunze de aram? coclind
īn prim?var? ?i din praful
descompunerii īntregindu-se pe crengi
spre bucuria carilor pufo?i
c?ci ?i fluturii cei mai frumo?i
redevin omizi īntr-o zi

?i sīntem doi copaci
pe paturi de r?d?cini
sub plafoane de lut
mīinile noastre falange de lemn
se ating
tremurīnd de alcoolismul
sīngelui īnverzit
īn p?rul t?u s-au cuib?rit mierle negre
iar īn p?rul meu privighetori…

10.
īn zilele cu garduri de sīrm? ghimpat?
notele sīngereaz? absen?e
orchestrele de īngeri afoni
fredoneaz?
buc??i din Beethoven
zorii cruzi plīng pe pietrele caldarīmului
din Pia?a Mare
cu ochi mari alba?tri copii cu harpe
undeva īn c?lcīi doare
punctul vulnerabil al unei īntreb?ri
te-ai cuib?rit īn buricele degetelor
tremurīnde triste pic?turi de sonat?
l?sīnd s? pice fals
pe clapele zorilor cu garduri de sīrm? ghimpat?

9.
(epistol?)
cīteodat?
zidul nop?ii se lumineaz? īntr-un col?
ca un mur igrasios de schit afumat
sub candel? obrazul de ascet
obraz uitat de vagabond īntīlnit
- str?fulgerare de amintire dintr-o plimbare cu tr?sura
de unul singur
īn ora?ul cu patru canale –
avea ochii r?t?ci?i icoana aceea
de copil plīns
abandonat dincolo de gīnduri
dincolo de Cetate –
cīteodat? īmi pari preaviz pentru moarte
pe zidul igrasios sfinte Francisc al porumbeilor
din Pia?a San Marco, Vene?ia
c?tre tine
eu.

8.
lucrurile printre care m? mi?c
sīnt pa?nice
pastelate
nici o inadverten??
nici o contradic?ie
nu ?ocheaz? vreun sim?
?i sufletul atīrnat de zidurile trupului
r?mīne inert
tres?ririle sincopele nevrozele
-s de minus

tr?iesc īntr-un anotimp
de īnceput mediteranean
trecut prin norduri ?i focuri
cicatrizat
am uitat s? mai simt
am uitat s? vorbesc ?i mai am
doar dou? pene de arip? stīng?
?i un geam
securizat īnspre grani?a ta
nu a? observa
nu m-ar r?ni
chiar dac? tu īntīi
ai arunca
lalele sau pietre
orice-ar fi

7.
flacoane
cu penicilin?
topora?i īn c?lim?ri
pene de gīsc?
ce nu mai scriu
īmi zgīrie coala pe care
fac aprecieri la Homer
flacoane cu vitamine
aromate
?i diazepan
administrat la fiecare
insomnie major?
ziduri alb?strindu-se de zi
prim?var? de ora?
dulce īncīntare
ochi largi ?i pierdut
surīs
tīmpl? fierbinte
lacrimi
vis
du-te, du-te departe
aici e doar Homer ?i cu mine
?i leb?da pe moarte.

6.
īn dosul perdelelor grele
de umed brocart ca īn parcuri frunzi?ul
aman?ii r?t?cesc printre chiliile albe
zugr?vite īn covorul tibetan
printre iluziile fumului de pin
printre parfumuri tari de mosc ?i crin
ce curg din vase chineze?ti ?i pierd
petale-nmiresmate;
īn dosul perdelelor grele
de palid brocart ca īn parcuri frunzi?ul
esen?e aprinse-n boluri de aur ?i por?elan
aduc prinos amorului p?gīn
coloanele de fum se prelungesc īn tavan
?i-n oglinzi aman?ii se pierd printre moschei
musulmane
pe trupuri cu mii de rozarii de chihlimbar
īnl?n?uite pe bra?e ?i la gleznele goale
?i printre v?luri de fum pe catafalcul parfumat
īn dosul perdelelor grele
de ro?u brocart ca īn parcuri de toamn? frunzi?ul
aman?ii s-au gītuit s-au sfī?iat
fibr? cu fibr? pe covor s-au destr?mat
?esīndu-se-n decorul lui exotic.

5.
?i-e p?rul o iarb? necosit? pe palme de fīntīn? nepotolit?
?i pielea ta e s?rat? ca marea sub soarele lui gustar.
te-am purtat pe palmele mele pe toate
drumurile neaflate de ghicitoare
pa?ii t?i au l?sat urme īn colbul lor jilav
?i pe aleile bra?elor mele te-ai l?sat
cuprins? de umbre necuprinso.
dulci ca mierea ochii t?i bruni mi-au furat
stolurile de fluturi alba?tri ?i
macii rīsului t?u cerul.
las?-m? s? plec īntre zidurile mele
de c?r?mid? s?pate īn margini de drum
īn tran?ee s? plec
sub coas? cu sīngele bolnav
?i inima plin? de tine sub cerul
r?pit.

4.
printre mormintele de pīsl?
īn cimitire de carton
trec siluete transparente
purtīnd īn palmele cu unghii prelungi
rotunde capete vegetale
cu ochi aprin?i
īngenuncheaz? sub crucile de mar?ipan
la poalele nucilor rugini?i
murmurīnd un fel de AveMaria īntors
?i cur??īnd numele de licheni
?i pozele de ce?uri –
īn sala de bal cu perdele ro?ii
plutesc sub imperiul valsului fermecat
eroii copil?riei surīzīnd
?i umbrele lor str?lucesc īn ferestre
cu ochii aprin?i –
īn cercul de cret? se opre?te tīrziu
ceasornicarul
privind interzis o clepsidr? spart?
cu nisipul transformat īn fluturi
?i m??tile lipindu-se de obraz
surīd –
e ve?nic Halloween;
vr?jitorul a oprit timpul ?i lumea
e un neverosimil basm…
la teatrul de marionete
de la poalele dealului cu nuci rugini?i
e lini?te acum. ard lumīn?ri
?i babele ī?i jelesc mor?ii.

3.
cocorii s-au adunat īn str?vezimi de cer
diafane vignete īn col?ul dintīi al unui papirus
chinezesc de adio
din v?zduhul aurit plou? petale sau fulgi
alb?strindu-l asemenea ochilor de īnger
?i ei se strig? –
murmur de flaute e ?ip?tul īndep?rtat ca uitarea din vis
?i-n pliscul celui ce conduce e-un ou de filde? translucid
oval ?i pur –
inima mea ca un amurg luat prizonier
īn sicriele albului.
m? poart? ferici?ii spre patria cu ape ?i orez ?i trestii dulci
īn care de te-neci īmb?ls?mat vei fi
īn nop?ile cu lun? plin? ale Dragonului –
?i voi sluji de scrib la carnaval.

2.
?i-ntr-un detaliu de Monet cu anemone albastre ca zidurile de la
Vorone? tencuiala se dezghioac? dezgolind miez de c?r?mid?
incandescent? iar fluturii aurii bat din aripi pe buze
īnvine?ite de ger.
?i-n parcul cu sonorit??i de lemn sub luna īnghe?at?
palpit? īngerii ocrotitori de haite albe, omul cu lup
īntunecat cu grij? īi conduce prin labirintul raiului amorf.
?i-n cerul pustiu doar noi ?i Dumnezeu – tu īmi
prinzi īn c?u?ul palmelor tīmplele reci ?i c?dem.

1.
am plecat s? vīnez printre coloane
fantomele de capre ?i de unicorni
din mozaicuri. cu arcul īncordat
zei?a īmi zīmbea gale?, voia
s?-i duc īn dar o inim? de piatr? fumegīnd?.
S?get?torul ?i caprele lui veneau
spre satul din insul? potopit cu mulaje –
am scuturat cenu?a de pe urne ?i am
īncercat s? vīnez un cal arab dintr-o fresc?.
pumnalul mi se umplu de sīnge cald
cīnd l-am v?zut zvīcnind din copite pe dale
?i mu?tele m-au asediat.


Trimite si tu o poezie de dragoste! Trebuie sa iti creezi un cont pe site-ul oficial de Poezie Romania si textele tale incadrate ca "poezii de dragoste" vor aparea pe acest site.

Incadrat la Poezii | 1 comentariu »