cele mai recente
poezii de dragoste

Er? casnic? (2).

Colectia: Poezii de Dragoste


Atât de mult? z?pad? ?i flori de copac, pe picioarele tale
nu ?tii ce s? faci cu z?pada de pe ele
cu degetele de la picioare o p?trunzi e pufoas? ?i moale ?i dulce
nu ?tii ce e cu z?pada aceea e vin alb sau ce e
ai zice c? e z?pad? ?i c? e floare de copac
pe picioarele calde ale unei femei
st?, deja, cu ele pe calorifer pentru c? un pic îi e frig
tremur?
e puful cu care se sperie ea, c?tre orele ?ase diminea?a
?i-e frig de mori, dar, dracu, ce s? faci cu z?pada de pe picioarele ei
a ie?it din cas?, st? descul??, în ea, ?i se joac?, cu z?pad?, în stânga ?i-n dreapta
o vezi de la termopane ?i o zore?ti, ca s? se întoarc?
când i se pare ei c? s-a f?cut diminea??
?i când iese pe trotuarul imaculat ?i acoperit
(ninsese toat? noaptea)
la ?ase diminea?a, nu o vede nimeni numai eu ?i pisica de la bloc râdem de ea
cum m? las? tot duhul
ba, ?i în mine, ai turnat un ditamai z?p?doc
s? îi zic când se întoarce, o încânt?, pentru c? atât de mult? z?pad? nu a v?zut din copil?rie
o s? iau ?i ?i-l dau z?log m?garul acela de z?pad? acelora care o adun? nu lene?ului
?i-o dau de la mine din carne, z?pada, ca s? v?d ce te faci dac? se tope?te
b?rba?ii nu în?eleg niciodat? ce e cu z?pada ?i toarn? stropul de vin ro?u în ea
s? ?i se sfin?easc? naibii urechile prea ro?ii cu vin
stai cu unghiile drept în carnea mea ?i crezi c? ?i-e fric?
stai în mine cu fric? ?i tremuri
zici c? ?i-e fric? de zgomote ?i de frigul care s-a apucat s? împing? copacii
nu-i împinge, ci-i scutur?, îi scutur? bine
ce te faci cu tot felul de surplusuri care cad din copaci
ce te sperie, de fapt, cojoacele, în care am pus, ieri, omul de fier
ori nu ai fi s?-mi fie femeia care ?ii, înc?, pe mân?, un fulg de z?pad?
s? te v?d cum îl ?ii ?i nu pleac?;
d? z?pada aia, înapoi, unui b?rbat, pentru c? el te iube?te
?i v? face?i, naibii, un om mai mic, din z?pada aceea
cam asta se vedea la filmul de-asear? era pe B1
preluaser? ceva de pe la indienii tradi?ional Brahmani
era un mic film
femeile aveau fustele lungi, floare de muson s? le mângâie frun?ile ?i bobul de Henna
crinolinele lor albe le ie?eau de sub fuste, pân? pe picioarele goale
iar la Templul lor înalt aduceau fructe de rodie ?i lumân?ri
un b?iat din Palat se juca cu boabele întregi de piper
le m?run?ea fin cu o râ?ni?? veche ?i apoi le amesteca prin praf de ?ofran auriu-p?lit
cred c? era un b?ie?el dr?gu? dar suferea de autism
nu v?zusem, niciodat?, z?pad?, la el pe pridvor
ci numai
la r?stimp arunca la vr?bii
câte o mân? de iarb?
?i dumnezeului lor cu multe chipuri-putere
iar acela îl cuprindea de undeva de foarte departe
îi promitea ca îl reîncarneaz? într-o zi într-o pas?re liber?
îl v?zuse, în schimb, îmblânzitorul de ?erpi
?i îl mângâiase pe p?r, b?rbatul acela, ?i îl trimisese pe b?iat înapoi la maic?-sa
niciun ?arpe nu se atingea de b?iat
?i nici r?ul
ei ziceau c? duhurile brahmane îl ap?r? dar ?i îmblânzitorul
pentru c? to?i oamenii sunt mâinile dumnezeilor lor ?i al zeului cu foarte multe bra?e
i se f?cuse mil? ?i nu îl l?sase pe b?iat s? se apropie
prea mult de co?ul cu cobre,
ca s? le îmblânzeasc?, de nebunu? ce era,
sub ochii cu khol, mai negri ca noaptea
ar?tai cu degetul c?tre
un iepure de la circ tu erai iepurele de la circ te uitai la tv
?i râdeai erai femeia mea iepura?
ai fi vrut s? îl iei la tine pe b?iat ?i te-ai speriat
aveai nevoie de trei kilograme de bun?tate
dar z?pad? era destul de mult? la noi
se vindea la pia?? ?i la Lidl market, drept în Centrul Universului
e ca ?i cum te-ai reloca, din România, undeva mai la Nord unde ninge opt luni pe an
?i te-ai muta apoi, cu sufletul, într-o filozofie mai ampl? de
la sud sau de la r?s?rit
unde femeile pic? de fraiere mai mereu ?i iubesc prea mult un b?rbat foarte înalt
da, îi dai tu b?ie?a?ului Brahman de la tine din palm?
ni?te z?pad?
nu te las, ?tii, un gram de poveste se duce la Polul Nord
?i îl vei culege cu mâna chiar de Cr?ciun
da, o s? î?i cump?r un brad, o poveste ?i-un brad
tu s? îmi dai scor?i?oar?, batoane, ?i cutia de ciocolat? prea fin?
pe care eu tot o cer ?i-o a?tept
?i nucile astea pe care nu le pot sparge acum
rogu-te
las? dracu oglinda aia
în care m? v?d eu
?i vezi ce faci când ninge s? te iei cumva la p?ze?te-m? tu
nu mai visa, prin z?pad?, o mie de r?va?e cu poezii genunchilor t?i
?i vezi c? ?i-am adus pr?jituri ?i un kilogram de morcovi pentru sup?
cheile tale de la ma?in? s-au pierdut, deja, în tren, nu o s? m? mai întorc înapoi
sub ochii ei cu khol o s? mor ca un prost
stropindu-i amândou? picioarele cu vin
cine e ea
nuca mea tare, femeia
...femeile aveau fustele lungi, încre?ite, floare de muson s? le mângâie frun?ile ?i bobul de Henna
ve?mintele lor de culoare portocalie cu mult albastru
crinolinele lor albe le ie?eau de sub fuste
pân? pe picioarele goale
iar la templu aduceau fructe de rodie ?i lumân?ri
un b?iat din Palat se juca cu boabele întregi de piper
le m?run?ea, fin, cu o râ?ni?? veche
?i apoi le amesteca prin praf de ?ofran auriu-palid
cred c? era un b?ie?el dr?gu?, dar suferea de autism.


Trimite si tu o poezie de dragoste! Trebuie sa iti creezi un cont pe site-ul oficial de Poezie Romania si textele tale incadrate ca "poezii de dragoste" vor aparea pe acest site.

Incadrat la Poezii | 1 comentariu »