cele mai recente
poezii de dragoste

Intersec?ii de vorbe

Colectia: Poezii de Dragoste


Nu sunt atât de romantic?, mo?ule, tâmpl? alb?, vecinule,
care nu ?tii cum duc zi de zi scrisorile diminea?a la po?t?,
cât plângeam pentru ele,
de fapt,
nu am mai modelat de mult timp pe oale din lut,
roata putred? e înc? acolo,
?ti?i,
am înv??at pe de rost cum se ajunge cu mâinile,
cum se r?scole?te brazda, cu degetele, ?i lut era destul
f?cut din p?mânt ?i din ap? ?i înc? din tot felul de r?m??i?e vegetale adunate în timp,
roata m? chemase pe nume,
?tia cine sunt,
c? împrumutasem numele Elisabetei,
ni?te p?s?ri frumoase mi-au spus
?i iubitul meu a?a s? fi zis:
Lisabeth,
poate pe-o roat? s-a f?cut mai ales dreptatea Domnului,
b?rbatul ?i femeia, crescând de copila?i din mâinile Lui de foarte departe
zbenguindu-se
doi
?iragurilor de ani
crescând a?a
pân? la adolescen??,


De asta s? îi spun eu femeii mele iubite,
probabil Dumnezeu nu ne las? niciodat? din mân?,
?i to?i ne întoarcem la El
mai e un fapt,
a?a cum ast?zi am uitat s? îmi scot roata ?i luturile
se f?cuse târziu,
a?a
mi-am ?i spus,
privind pe femeia aceea tare iubit?,
ea nu mai crede în Dumnezeu ci Îl caut? departe, în Mantre, ori pe frunte de munte ea se clatin?,
poate Dumnezeu nu exist?, î?i spune,
peste ea se deschide r?ul ca o u?? care nu se mai închide,
ori ce pas?re verde se love?te pe pomi,
ce s?-i zic,
eu, b?rbatul care întotdeauna i-am ghicit pa?ii/ picioarele/
ce s?-i mai spun
c? totul e o mare iluzie, c? e un mare lut, ce s?-i spun?


Un câmp foarte moale
?i
peste el
alb?strele
sunt mici ?i dulci le-ai pune pe limb?
s? vezi cine le-a f?cut, din dragoste/ din ap? dulce/ ?i sare
punându-le cu ging??ie acolo unde trebuie
ca s? creasc?,
s? vezi
unde e izvorul care le-a hr?nit, ?i din care mi-am umplut cofele acelea, demult,
cum pe p?mânt era sete,
apa era foarte rece ?i era sigur iarn?,
ochii mei nu mai v?d decât alb?strelele, vara,
leag?n peste ele
boarea le mângâie,
atâtea alb?strele, fosta mea dragoste, care te-ai dus, ?i te-ai dus,
apa
e acolo, turnat? pe ele dinspre tot felul de nori dr?gu?a?i;


La po?t?, vezi, ?i-am l?sat ultimele scrisori
dar s? vii repede
oamenii când iau bicicleta la subsuoar?, alergând jos, pe sc?ri, nu se mai întorc
de obicei
de-asta zic
pe picioare am înc? cuvintele ei,
parc? ar fi umede
?i m? spal?;
O s? m? hr?nesc cu mere din co?ul acela ?i cu pu?in? pâine
pân? vii tu
m-a înv??at o b?trân? c? merele cu pâine sunt hran? bun? când e?ti sup?rat
pân? vii tu
oamenii au secrete, în petale de flori care se ating unele pe altele, pe hârtie
din care se fac multe c?r?i
din care se fac pomii
stelele
noaptea
din care se face marea ?i spuma de mare
în ele;

Iubita aceea avea, parc?, lumin? în p?r
un fel de fluture foarte mare ce avea s? o acopere bine
atât mi-amintesc;


Trimite si tu o poezie de dragoste! Trebuie sa iti creezi un cont pe site-ul oficial de Poezie Romania si textele tale incadrate ca "poezii de dragoste" vor aparea pe acest site.

Incadrat la Poezii | 1 comentariu »