Poemul cu mere de aur

Colectia: Poezii de Dragoste

S-a-ntunecat, o clip? doar, era
o musculi??-n ochi de cer ?i m-am pierdut
eu care nu m-am mai pierdut de mult ?i prea era
galben? luna, ca o c?pi?? în fl?c?ri râzând
prea îmi erau
ude ?i fruntea ?i tâmplele ?i palmele sufletului pe când
copite de gânduri prea viteje?te î?i croiau
drumul spre miaz?zi în miez de noapte, s? tot fi fost
o stea c?z?toare ce f?cuse acest ?uier de s?geat? care-?i nimere?te
to?i zmeii din adâncuri... Nu. Era un m?r c?zut în iarb?. Str?lucea.
?i îl ridic, dar, m?i s? fie: un m?r de aur! Mai s? îl scap
din mân? de mirare. Îl ?in în palm?, îl privesc ?i-apoi
încet îl apropii de urechea dreapt?, poate-poate, va ?uiera din nou
dar ce aud? -Sunt M?r-Împ?rat, iar tu ai ajuns pe t?râmul luminii
?i parc? se cr?p? de ziu? pentru prima dat?, cum doar
un pui ce tocmai ?i-a cr?pat coaja de ou ar putea ?ti
?i o livad? cu mere de aur mi se dezv?lui privirii
atâ?ia pomi fo?nind a inim? de mam? sau de tat? sau de frate
plângând cu frunze aurite sau râzând cu mere pârguite, poate
de asta plesneau în voci de soare care mai de care.
-Alege unul, spuse m?rul din palma mea. Doar unul. Fiecare
are înv???tura lui de aur s? ?i-o spun?.
Pe care oare? m-am întrebat în sinea mea ?i-atunci
dintr-un pom-mam? se-auzi un m?r, ?optind spre al ei pui:
-Puiul meu scump, am s? î?i cânt duios cu voci de aur
pân? când toate p?s?rile-or înceta a-mi ciripi.
?i-apoi un m?r din pomul-tat? spuse: -Fiul meu drag,
am s? te-nv?? s?-?i înal?i crengile spre z?ri de aur
pân? când toate frunzele mi se vor ve?teji.
Un m?r mai iub?re? îmi s?rut? lobul urechii ?i zise-ncet:
-Iubitul meu, am s? te-mb?t cu-al meu parfum de aur
pân? când toate florile mi se vor ofili.
Un m?r-bunic, un m?r-m?tu??, un m?r-frate
un m?r-prieten sau un pui de m?r
cu to?ii se-ntreceau în a gr?i cuvintele de aur, îns?
M?r-Împ?rat visarea mi-o în?epeni: -E timpul de-a alege.
-Dar nu pot. Toate îmi plac la fel de mult ?i toate...
-Alege numai unul. -N-a? putea, îmi plac prea mult ?i nu ?tiu cum
s-o spun, îns? în piept ceva m? strânge a?a tare
la gândul c-a? putea desprinde pe oricare din copac
c?ci simt iubirea dintre ei pân?-n miez de semin?e
?i în timpane mi s-ar sparge buzdugane dac-o fac.
-?i totu?i, o alegere se cade, a zis b?trânul m?r ?i-am întrebat:
-Dar dac? te-a? alege chiar pe tine? -P?i nu pricepi c? am c?zut deja?
-Ei bine, dac? totu?i te-a? alege, tu ce înv???turi de aur ai avea?
Zise zâmbind: -Eu nu pot s? te mai înv?? decât
cum s? tr?ie?ti astfel încât atunci când ?i tu vei c?dea
s?-?i fie c?derea de aur. Eu am stat
pe gânduri. A c?zut. Înc? vorbea.
-Atunci am s? aleg... dar n-am putut continua
c?ci puiul-m?r m-a apucat cu ale lui crengu?e
?i prinse a m? scutura a?a voinice?te, c? am strigat:
-Cine e?ti tu?!
-Sunt Prâslea, tati... uite, merele de aur
?i îmi întinse tava cu merele de plastic


mi-am scuturat plasa de gând
?i l-am privit uimit, avea
o musculi??-n ochiul ce îi str?lucea
ca o c?pi?? în fl?c?ri râzând

---

Trimite si tu o poezie de dragoste! Trebuie sa iti creezi un cont pe site-ul oficial de Poezie Romania si textele tale incadrate ca "poezii de dragoste" vor aparea pe acest site.