poem cu domni?oar? , b?trân, ?i cârlige vechi de rufe

Colectia: Poezii de Dragoste

et voila, domni?oara avea mângâieri confec?ionate din cântece de leag?n,
de la gleznele vântului începe cerul ?i tot de-acolo
nestingherit, preocupat cu nimeni, împ?r?ind mereu la doi,
de parc? fericirile toate sunt divizibile cu doi,
îmi iau înc?l??rile cu cei doi crocodili s? devorez paji?tea,
ridicol s? mu?c din felul meu de-a te iubi, s? m? amuz
ridicol s? m? bucur la un loc cu familia de rudari
ce cump?r? o c?ru?? de lemne de foc,
s? m? prefac c? te urm?resc în u?a ce se rote?te
?i oamenii din foaier s? rîd?, s? se pr?p?deasc? de râs.

„sunt aici, uite-m?, sunt aici“, b?rbatul ?inea în mân? flori
?i purta un zâmbet cu lacrimi pe fa??.

Diminea?a închis?, gri verzuie, se dezmor?ea în jurul ora?ului
ca o ap? înfrigurat? în jurul unui vapor imens

“sunt aici, bun? diminea?a, domni?oar?, nu mai ?tii s? te-ndr?goste?ti,
întinzi rufe ?i-?i râzi în pumni, usted es muy mala, vecina “

Nestingherit, preocupat cu nimeni, împ?r?ind mereu la doi,
g?sesc b?rbatul sub rufele ei când picur?,
una din fericirile lui mici e sa fie picurat ?i s? prind? cârlige,
strigând in gura mare c? toate cârligele ei de rufe sunt ale lui.
Nestingherit?, lumea crede c? sem?n mult cu el,
când împart la 2 oricum te v?d ?i pe tine de fiecare dat? când m? v?d în oglind?,
iar scaunele noastre ca dou? p?s?ri pliante merg împreun? peste tot.
Am ceva în comun cu b?trânul de sub frânghia de rufe ce strig? mereu - sunt aici ?

,, fugi acas? omule, aici nu mai st? nimeni", r?spunde unul b?trânului cu flori,
cârlige vechi de rufe ?i zâmbet nou, de feti??.

---

Trimite si tu o poezie de dragoste! Trebuie sa iti creezi un cont pe site-ul oficial de Poezie Romania si textele tale incadrate ca "poezii de dragoste" vor aparea pe acest site.