Ridic?-te ?i umbl?!

Colectia: Poezii de Dragoste

lumea mea a durat un timp ca o durere pl?pând? în oase.
apoi s-a r?spândit în mine ca o otrav?, m?run?indu-m?,
explodându-mi orbitele; trebuie s? fii foarte mul?umit? acum,
îmi închipui. era ca ?i când trupul meu ars ar fi z?cut
în fa?a unei u?i z?vorâte, pr?bu?it la p?mânt,
cu ochii închi?i, acoperi?i de pleoape ca de un scuipat.
ca ?i când m-a? fi târât înapoi în mine,
asemenea unei flac?ri ascunzându-se tot mai adânc
în propria mea carne. ca un secundar adâncindu-se
în m?runtaiele de metal ale unui ceas.
tu trebuia s? ?tii cine consuma pe cine!
vertebrele mele fo?neau risipindu-se ca ni?te ?ag?re
prin mine. pe tine ar fi trebuit s? te întreb,
dac? mi-ar fi stat în puteri s? schimb secundarul urii mele
într-o limb? mânuitoare de cuvinte. numai pe tine.
au mai trecut pe lâng? mine câteva ma?ini albe
?i unele ro?ii ca ni?te îngeri prin ninsoare,
mâna mea s-a ridicat din trupul acela al meu –
un abur fluturând în de?ertul de aer câteva degete
ca ni?te gâturi retezate. o spum?.
era atâta lini?te în jurul meu încât ar fi explodat în mine
dac? vârful unui ac mi-ar fi atins timpanul.
apoi au venit oamenii aceia m?run?i cu ochii lucio?i
scotocind prin mine cu privirile lor
trupurile dragi ale mor?ilor mei.
au b?ut din mine ap? cu c?nile lor sparte de tabl?.
mi-au cur??at orbitele de n?mol ?i de zloat?.
i-am îmbr??i?at, le-am s?rutat mâinile ca pe ni?te s?bii
care mi-au însângerat gura. ce mai era de f?cut, iubito?
a? fi putut s? m? vând, ?erpuind
prin desimea acelor secunde,
dragostea mea, a? fi putut s? te caut
cu trupul meu putrezit
în burta acelei zile; ridic?-te ?i umbl?,
mi-am spus, zâmbindu-mi mie însumi,
obosit, ca unei copile.

---

Trimite si tu o poezie de dragoste! Trebuie sa iti creezi un cont pe site-ul oficial de Poezie Romania si textele tale incadrate ca "poezii de dragoste" vor aparea pe acest site.