Numai acolo se poate tr?i

Colectia: Poezii de Dragoste

S? m? risipesc în lucruri m?runte, f?r? sens, ?i s? mi se par? firesc. la marginea fiec?rei zile, ca o c?l?uz? obosit?, umbra mea recade în mine ?i suntem unul. când am înv??at s? scriu a trebuit s? dau ceva mult mai important în schimb. am în?eles prea târziu asta. ?i a?a a început totul, apoi a fost o diminea?? în care m-am trezit lâng? trupul gol al Marei, prins în îmbr??i?area ei, respirând aerul respirat mai înainte de ea, ca ?i când cu picioarele care-mi ie?eau de sub p?tur? a? fi putut face fotosinteza. pe rând o s?-mi aduc aminte de toate, sunt sigur de asta, o s? recuperez tot ce-am pierdut începând de atunci, ?i nu în cuvinte, ci în altceva. respira?ia Marei îmi ventila pl?mânii ?i c?ldura ei ?inea loc oxigenului de care eu aveam pân? la urm? nevoie. Mara râdea în somn, era felul ei de-a visa, ?i trupul ei tremura vag, ca ?i când ar fi fost scuturat de o criz? u?oar? de epilepsie care trecea imediat sau mi se transmitea mie. trupul meu se bucura de visul Marei ?i râdea deodat? cu ea, numai c? pe mine începuser? de atunci s? m? doar? starea de trezie ?i câteva locuri din camer?. unele lucruri nu pot fi spuse, a?a cum oricât ai alerga de repede nu te po?i dep?rta nici o clip? de tine. cuvintele nu sunt numai pleoapa care descop?r?, ci ?i pleoapa care acoper?, surâsul care se ascunde în surâs, vederea care se ascunde în privire. era prea pu?in, nu mai era nimic în afar? de îmbr??i?area Marei, camera era goal? numai trupul ei adormit se r?spândise în câteva lucruri pe care le p?strase ea acolo. doar eu eram treaz ?i sufeream de gânduri care se multiplicau ?i îmi îmboln?veau organismul, nu în?eleg de ce m? trezisem, în îmbr??i?area Marei ar fi fost atât de u?or s? nu m? mai nasc, s? fiu deodat? cu ea ?i s?-mi fie de-ajuns. pe rând o s?-mi aduc aminte de toate, sunt sigur de asta, o s? recuperez tot ce-am pierdut începând de atunci, ?i nu în cuvinte, ci în altceva. toate amintirile mele sunt dizolvate în cuvinte, numai întunericul dinaintea amintirii e tot ce-mi amintesc ?i tot ce am tr?it cu adev?rat. apoi imediat na?terea, îmbr??i?area adormit? a Marei, genunchii ei pe care îi mângâiam zguduit vag de râsul ei, de umbra visului ei care ne învelea ca o pleop?. când m? n?scusem nu ?tiu, lucrurile erau dinaintea mea ?i m? priveau f?r? s? m? priveasc?. eram dintr-o dat? acolo cu buzele lipite de sânul Marei ca ?i când a? fi s?rutat un ochi închis, ea râdea, amintindu-mi dizolvam totul; m? mutam înainte de amintire, numai acolo se poate tr?i. apoi, brusc, cineva m? proiecta în ast?zi ca pe o piatr? în geamul unei cl?diri. cu o violen??, cu o intensitate de nesuportat devenisem eu însumi, m? mi?cam în lume ca un p?ianj?n printre cuvinte ?i lucruri. întunericul fusese înlocuit de ?ipetele luminii, îmi era sil? de aerul tare ?i rece. eram viu într-o lume dezm?rginit?, invadat de zgomotul aiuritor al respira?iei miliardelor de oameni, de insecte, de lucruri. totul se învâtea ame?itor cu mine, pân? când m-am pr?bu?it pe asfaltul moale al lumii, incon?tient. lumea e locul în care am pierdut totul. pe rând, o s?-mi aduc aminte de toate, sunt sigur de asta, o s? recuperez tot ce-am pierdut începând de atunci, ?i nu în cuvinte, ci în altceva. Am auzit-o spunându-mi, ?i am recunoscut-o abia atunci când a izbucnit în râs ?i trupul ei a fost str?b?tut de spasmul unei st?ri vagi de delir. Mara râdea de mine, de inocen?a gândului pe care îl purtam cu mine ca pe o scoic? în care a? fi putut auzi, din când în când, marea.

---

Trimite si tu o poezie de dragoste! Trebuie sa iti creezi un cont pe site-ul oficial de Poezie Romania si textele tale incadrate ca "poezii de dragoste" vor aparea pe acest site.