phantasma de luxe

Colectia: Poezii de Dragoste

La început pu?in, apoi din ce în ce mai mult, se-a?az? praful
pe noi. La început se-aseam?n? cu puful fin de pe aripile
fluturilor. Apoi e ca noaptea desenat? de un copil din amestec
de alb ?i negru. ?i din ce în ce mai pu?in alb ?i tot mai mic? luna.

Odat? cu praful, se-a?terne lini?tea. La început pu?in?, chiar
mai mic? decît pauzele dintre cuvinte, apoi se-adun?
ca în momentele în care discul s-a terminat ?i nu-?i dai seama.
La un moment dat lini?tea devine violent? ?i-ajunge
s? ne curg? sînge din urechi.

Pe rînd mamele, ta?ii, prietenii, copiii ne spal? de praf ?i de lini?te.
Mai întîi mai des, dup? aceea din ce în ce mai rar, pîn? praful
devine gros ?i lini?tea o atmosfer? în care ne ab?inem s? respir?m.
Ca s? n-o tulbur?m.

La început praful e u?or, dar într-un tîrziu e povara de sub care
nu ne mai ridic?m. Iar lini?tea noastr? se une?te cu lini?tea altora
?i formeaz? un fel de cîntec. Îl aud doar cei lega?i prin jur?mîntul
t?cerii.

La început mai mult, apoi din ce în ce mai pu?in, iubirea se depune
în noi. E moale, e pufoas? ?i atît de pl?cut?, la fel ca o plapum?
din lumin? blînd? în septembrie. ?i cînd praful ?i lini?tea ne-au acoperit
complet, l?s?m plapuma s? acopere locul gol de la mas?.

La început am fost eu ?i tu. La început mai mult eu, apoi mai mult
tu, pîn? cînd praful ?i lini?tea ?i iubirea ta m-au înv?luit. ?i simt
cum fiecare cuvînt al t?u se opre?te în mine, ca într-o poveste
care se tace pe sine pîn? inima st? ?i-a?teapt? trupul s? mi?te
ca un clopot.

Într-un tîrziu, praful meu, lini?tea ?i iubirea se vor a?eza pe tine
asemenea z?pezii ce se-a?terne lent, ca o singur?tate cu care începi
s? te obi?nuie?ti. ?i ?i se face frig, tot mai frig, la început cît o noapte
f?r? nimeni, apoi din ce în ce mai multe, pîn? cînd vei striga. Atunci
mi se va opri sîngerarea din urechi ?i te voi auzi.

Voi auzi ?i voi striga ?i eu, voi striga atît de tare încît vor disp?rea
?i praful ?i lini?tea ?i iubirea ?i va r?mîne doar adev?rul:
doi oameni c?rora oasele le vor fi prea mari pentru carne, moartea
insuficient de neagr? ?i-adînc? s? ne ascund? ?i chiar ?i cerul va fi
prea mic s? ne fie cear?af pentru dragoste.

---

Trimite si tu o poezie de dragoste! Trebuie sa iti creezi un cont pe site-ul oficial de Poezie Romania si textele tale incadrate ca "poezii de dragoste" vor aparea pe acest site.