Dintr-un jurnal al poemuririi
Colectia: Poezii de Dragoste
Din trupuri Ikebana
Nu mi te-ai dovedit
neprimitoare,
înc? bizantin? cetate,
Constantiana,
tu, suflet sc?ldat în ape...
tu, trup t?iat (τωμις)
care m? prinzi seara
de oglinzi, cristale...
Prin ?erpii p?rului
de nisip m? ca??r felin,
cât mai sus în “copacul cu crini”
– cum î?i place s?-i spun
arborelui ce-?i scutur? vara coama.
Gornetele florilor lui lila
ca o gr?din? suspendat?
se deschid în parcul Tomis,
chiar în spatele prim?riei
dar ?i la Palatul Copiilor.
Când pic? jos aceste însemne
a?tern covor imperial Por?ii spre Vis.
Reîntinerind eu din Miri,
o s? le readun ?i-o s? facem
du?i în apele corpurilor Ikebana
pentru ca trupul t?u vegetal Tomise
s? ne-absoarb? via?a.
Marea inund? Muntele
Am traversat cu somnul meu
etajele unei duble revela?ii.
Am trecut printr-o experien??
tragic? la început, apoi sublim?.
În visul avut spre diminea??
mi s-a ar?tat chiar chintesen?a
viselor de pân? mai ieri:
mai întâi marea apropiat? umflându-se
?i înghi?ind cl?direa lung? în care m? suii,
apoi un munte necucerit de nimeni,
dintr-o cetate f?cut? pe timpul lui Zamolxe.
Între crenelurile cl?dite sângeriu,
contrastând cu piscurile sinilii carpatine,
sau cu platourile de un verde crud ?i netede
v?zui Lacul Albastru însp?imânt?tor,
foarte întins, ca un ochi gânditor ?i adânc.
Acest lac ar fi putut ocupa u?or un crater
având diametrul de câ?iva kilometri,
totu?i distan?a lui îmi era accesibil?
de m? coboram din cetate
?i nu cred c? mai este niciunul grandios
la în?l?imea celor peste dou? mii de metri,
în afar? de celebrul lac Titikaka.
Nu eram singur, ci împreun? cu Miri,
citind din rune vopsite pe pietre istoria,
poate numai spre sfâr?it îi vorbeam...
Visul meu a fost din dou? p?r?i –
prima, cea a cl?dirii inundate de mare,
care se desf??ura ca un film mut, gr?bit, ireal,
iar a doua, stând la bra? cu Miri, era continuarea
foarte color?, vorbit?, într-o contempla?ie a runelor
sau a lespezilor-aripi de c?r?i vii
ce se-aranjau sub zidurile perfecte,
nesparte nici m?car de vremuri, ninsori
precum sufletele dintr-o alt? Carte a mor?ilor.
Înc? un am?nunt, luminozitatea...
Parc? ar fi intrat într-un dublu con de umbr?.
Mai întâi când m-am ad?postit de mare în uria?a cl?dire
(bâjbâind dup? un mijloc rapid s-ajung sus,
de m-am salvat pe un pat-ascensor
inspectând în zbor etajele invadate din exterior).
Luând de mân? pe Miri, am mângâiat
circularele ziduri ale cet??ii,
la citirea pe ner?suflate a num?rului de huni
ori al tuturor n?v?litorilor neconsemna?i
decât de noul izvor const?n?ean v?zut ieri
ie?ind de sub Podul fostei baze Shell,
din curtea unei case spre liniile c?ii ferate reinstalate.
Dac? mai trec ?i ast?zi, pe 7.08.’08 pe lâng? izvor
ca s? scutur covoarele de la cas? cum cere tradi?ia,
poate o s?-l mai v?d, dar oare pe 8.08.’08 va mai fi,
sau va curge ?i el c?zând
prin acest vis într-un infinit rift?!
De ce-i oare luminozitatea apei alpine
mult mai mare decât cea a litoralului
pus în alert? de acea mare cu creast? din visul meu,
chiar decât valurile colosale ce refulaser? greoi?...
Aripile scrise pe-acel trecut îngopat în nori, din cetate,
nu au mai fost atinse, în?elese, purtate
de nimeni pân? la noi doi Miri ?i mine?...
Pus la proba cheilor
Lâncezesc diminea?a dup? ce iubit?-mea
a fost catapultat? din focul iubirii mele
într-o alt? s?pt?mân? lucr?toare
încât ?i-a uitat (înc? de luni!) cheile
chemându-m? urgent la serviciul ei
s?-i deschid ni?te yale ?i un lac?t
dar tot ea s-a priceput s? scoat?
din amor?eli metalice
segmentul trupesc de ?arpe o?elit
devorând carcasa de fier
pe care dac? nu-l deschidea în mâinile ei
mi-l lungea de dor în pantaloni...
?i declar c? la ora prânzului îi prepar
un ceai verde cu l?mâie ?i miere
la un filé de pangasius f?r? ulei
în tigaia de teflon
bine rumenit sub capac
pentru care-am alergat
s? i le-aduc la munc? fierbin?i
mul?umindu-i c? îmi las? timp
s-o scot la pupa(t) – fiind cea mai-cea
ea care-i Miri tanchista care mi-a f?cut
vânt ieri de pe turela de tanc
numai pentru a se imortaliza
singur? pe el într-un mobil
ea Miri ”maistra” sup?rat?
c? n-a v?zut telescoapele ”Delfinului”
ci doar a stat o or? jumate la coada submarinului
ea r?zboinica
ce-avea chef s? torpileze tot
prin proba de foc de pe cruci??torul ”L?stunul”
ea soldata sau cadeta
urcat? ieri printre “colegii” s?i
?i salutat? de tot echipajul marii nave de lupt?
pe care-o cump?rase-n miniatur?
desenat? pe noua ?apc? neagr? ”M?r??e?ti”
ea respectata ?i de subofi?erul scafandru
care ne-a explicat tot ieri în 10.08.’08
la Ziua por?ilor deschisei Marine Române
cât de riscant e s? detectezi
minele cu efect întârziat
l?sate de americani
în r?zboiul din Golf
ca s? le culeag? în bot
atâ?ia italieni întor?i c?s?pi?i
ca ?i-n ultimul r?zboi mondial
îns? acum nu de etiopieni sau albanezi
le e team? ci de explozibilii umani
care sunt în num?r de zece milioane
migrând ca îngerii mor?ii printre noi
de parc? numai pe-ace?ti peninsulari
i-ar aranja tot imnul s?lt?re? în gropi
din Armata generalului lui I. Kadare
dup? ce avionul le-a pus
pe cheile Tibrului sicriele zeci!...
R?mân interzis
Lâng? ochii aprin?i
sprânceana ta
îmi spune “stop
nu mai ocoli ma?inile în tromb?
nu coti pe sensul interzis
nu stagna în locul rezervat”
?i r?mân imediat
f?r? carnetul de ?ofer
re?inut sub bra?ul t?u felin
ce-ntinde o lantern?
julit/b??icat la piele
de-a ta flam?/mângâiere
m?-ndep?rtezi de la volan
m? frânezi din spargeri
de parbrize ?i viteze
precum face pe Broadway
la flagrant delict ?i the cap
pe-un Harlley Davison
ah dar tu e?ti iubito
poli?ista mea dotat?
cu un super motor
din Poli?ia local?
deprins s? nu-?i uit
nicicând încruntarea
ciugulesc ?i-nghit ca uliul
tot ceea ce-n c?ngi r?mase
din erosul de vampiri
al copoilor-femele
?i-s pentru tine rob avid
s? facem stânga-mprejur
ca s? m? pui st?pân?
arestat la stâlp
cu aripile-n sus de borfa?
plesnite de-al t?u bulan
sau în abdomenul de ogar
al râvnitului Jaguar
luat în rent-ŕ-car nelimitat
din parcarea Tomis Moll-ului
eu i-a? for?a cu tine ambreiajul
labe ?i-a? uni pe sâni
dar vai
în br??ar? mi le strângi
?i arcuind compasul
elastic dup?-ale tale coapse
m? pui s?-ncalec
iar? tu conduci
din spate-mi
pe ?a de Harlley Davison
te Miri de proba
ce mi-o vei ghierui
altora din cupluri erodate
în motorizate pe mare ambarca?ii
stâncile prora le-o r?nesc
de?i ei precum Sisifii î?i paveaz?
Tartarul cu... atâtea aten?ii
îns? noi plutim lipi?i pe bulevard
m-ai adulmecat u?or în raid
?i m?-mpingi s? zbor din spate
provocându-mi r?ni
ne?tiind eu s?-?i preg?tesc
ca orice partener
sear? de sear? mii de aten?ii
gingiile mi le simt
prea r?sf??ate-n gâdil?ri
când (pentru a câta oar?!)
pus bine-n ?aua de motor
sub limba-?i giratoare
cu din?ii pân?-n gât
spre tine iar întors
m?-nsângerezi
rod invers tot în gol
nu ca în pat din plin
frânghia nev?zut?
a legii care
firea ne-o sugrum?
ezit?rile plan?rii
?i r?pirii mele
sfâr?esc a?a:
aidoma unui condor în picaj
împins din ?a jos pe trotuar
mi se-ntorc pe spate penele
la recile tale s?rut?ri
pe care mi le-ntinzi pe tâmple
ca pistoale de semnalizare
ghea?a legii tale înc?-i prins?
de spatele meu atent monitorizat
din cauz? c? te-am jignit
în loc s? m? supun
num?rului de motocros
te implor înc? sechestrat
s? nu m? torturezi ?i la arest
?i-abia iertat de e?afod
accep?i s?-?i mai dezlegi
de mine gura ?i centura de copoi
pe mijlocul ?oselei
unde-mi înapoiezi f?r? amenzi
ma?ina Jaguar între timp tractat?
?i îmi spui:
ia de-aici nou-nou?
(?i l-am preg?tit deja)
eurocardul de ?ofer
interna?ional
Trimite si tu o poezie de dragoste! Trebuie sa iti creezi un cont pe site-ul oficial de Poezie Romania si textele tale incadrate ca "poezii de dragoste" vor aparea pe acest site.