cele mai recente
poezii de dragoste

Simfoiubiri din Rai

Colectia: Poezii de Dragoste


1. Dumnezeu-Pantocrator i-a a?ezat lumii un temei.
2. Acestui temei i-a spus Rai – o gr?din?, un ogor, o cas?...
3. S-a gândit c? din Lumina Sa poate s? fac? soare, stele, lun?.
4. Raiul avea un spa?iu mult mai mare ca p?mântul, cerul.
5. Coexista Raiul în sângele fericirii ?i iubirii Lui infinite.
6. Aici, în prezentul S?u, i-a n?scut Dumnezeu pe oameni.
7. Eva ?i Adam s-au trezit împreun?. Treimea Sfânt?-i veghea :

- Cât te schimbi, Doamne, pe fa?a p?mântului ! Ce repede ies din Tine, m?re?ule Tat?, operele cunoa?terii… Egiptul cu Mesopotamia, India cu civiliza?ia minoic?, Israel cu Elada, gândirea presocratic? a Asiei Mici cu orfismul din Tracia ?i Dacia cu Roma – toate le aduni pe fruntea Ta, precum stropii de rou? în palmele noastre !

- Chiar Ţie, Unicule Fiu al lui Dumnezeu, Împ?rate, s? ne înf??i??m ca oameni, când e?ti mai presus decât tot ce-i omenesc ? Tu te rogi mereu, iar noi abia de Te urm?rim. Tu, Doamne, vii s? ne t?m?duie?ti de prostie, de ne?tiin??. Tu stai în spatele Raiului ?i ne prime?ti când batem u?or în poart?. Ne iei de mâini, s? ne explici…

- Ah, Sfinte ?i preasl?vitule Duh ! Pentru a Te descrie în omnipoten?a venirii Tale peste noi, nu ne sunt de ajuns sim?urile trupului, inima ?i mintea. În Tine e secretul vie?ii. Tu reprezin?i Pomul echilibrului, ?ansa de-a iubi pe Tat?l ?i pe Fiul S?u. Din Tine circul? în fiin?a suprem? ?i-n noi iubirea, fericirea! Egalule în Treime! Egalule între Egali!


Timpul mesei era pentru prima pereche un prilej de tandre?e. Se mâncau din priviri, se invitau unul pe altul ?i începeau s? ia cu lingurile zeama din farfurie. Nu î?i vorbeau, pentru c? p?s?rile mâncau semin?e, animalele rumegau potolit, iar cele patru râuri se auzeau cum curg spre înalturi, exact ca rug?mintea din sufletul lor: voiau ca totul s? se prelungeasc? în acest soliloc al armoniei firii întregi.

- Tu, Adame, spune-mi o poveste. Sau mai bine cânt-o! – îl implora Eva, c?reia Adam îi mul?umea prin cuvintele de laud? pentru bucate:



La pragul Evei

Din ce iubire-am ap?rut noi doi
?i prin ce har iubim, habar nu am…

Ev? Sânzian?, sunt un s?rman zmeu !
Nu, nu te dep?rta, c? nu-s primejdios…

Venii de pe-un t?râm secret în fug?
pân? la por?ile ferecate c-un sfânt blestem,

Încât nu le-a clintit niciun voinic sau prin?,
atât de greu atârn? ap?rarea ta !

Aud o voce. Din cosi?? floarea-?i sun?.
?i-?i z?resc petalele mâinilor pe strun?.

Ţi-a? prinde tulpina cântecului când urc?…
?tiu c-am venit neinvitat ?i-ascult la u??.

S? nu dai alarm?, c? nu te-atac, nu te r?pesc!
Eu însumi am fugit de zmeii cei din ?ara rea.

Iar dac? la fereastr? m? z?re?ti c? plâng
?i-mi mu?c pl?selele, ghioaga pân? la mâner,

Tot a?teptând un F?t-Frumos ce te-ar curta,
ca s?-mi înfig? trupul dovedit în b?t?tura ta,

Te rog numai atât: nu m? descuraja
?i las?-m? s? te p?zesc ca un cioban !

Iste?, guraliv, l?ud?ros
s-o crede orice F?t-Frumos.

Gânde?te bine, c?-?i pierzi cu el puterea îngereasc?,
privirea-?i mândr? ?i pas?rea duhului neîncuiat!

P?i dac? îi deschizi, într-un final, unui voinic,
o s? pierzi tot ce-ai strâns deosebit...

Voinicul are minte hot?rât?, de osta?.
Te urm?re?te s?-?i taie cosi?a, cârcota? !

El vrea s? te r?peasc?, nu eu ce te-ocrotesc.
Îmi pun ?i via?a chez??ie, în pragul t?u ceresc.

Las?-m? aici, ca un dragon încremenit,
cu aripi ?i f?lci coborâte-n ??râna unui mit.

Nu-mi lua aceast? ?ans?, de-a te-nso?i-n legende,
frumoasa ?i-n?eleapta mea Ev?, din visele perene!



- B?rbate, chiar î?i par eu Sânziana? Nu glumi, confirm?-mi b?nuiala!
- Nevast?, te numii ?i eu a?a, pentru c? la pieptul t?u ascult marea… Ai o cochilie în trupu-?i încrustat?. Îmi plec urechea, ea tresalt? deschizând o poart? !
- A?a e, Adame. Ai dreptate. O clip? m-am sim?it tr?dat?. Cred c? Duhul mi-a ?optit sub m?r c-ar fi ?i-o Sânzian?, undeva pe-aici. Acum cred c? eu pot s? devin, iava?-iava?, o Sânzian? pentru tine, zmeul meu! D? s? te s?rut pe gur?, frumosule Adam…
- Stai a?a, mai ?tiu o poveste trist?, o tânguire de la heruvimi citire.
- M? faci curioas?. S? nu-mi spui c?-i tot poveste de iubire!
- Ba da. Cic? odat? ?i odat? femeia ?i b?rbatul se mai ceart?!
- Ce cuvânt e ?sta? ?tiu c? se ceart? vr?bile. Ori c? mârâie pu?in tigrii. Când ciugulesc ?i ei sub pom pu?in? hran?. Când se-adun? bivolii pe p?mânt ca o familie de ??rani, care pe tarla au tot trudit.
- Ascult?-m? pe mine, acum, s? vezi ce-i zice el, vinovatul, atunci când s-au desp?r?it subit :


Iubire tandr?, tu, iubire lin? !

Iubire tandr?, tu, iubire lin?… Orice a? face, nu m? ier?i c-am dezertat ! La?itatea ?i orgoliul masculin sunt sfetnicii cei mai perfizi… Ei s-au ivit atunci ca din neant. M? devasteaz? înc?…
Iubire, femeie translucid?, în care m? zbat inutil s? intru ! Te-am abordat cu inima golit? de alte ispitiri. În ziua când degustam împreun? tartele în dulcea?? de vi?ine, apoi biscui?ii plini de caramel ?i nuci...
Iubire – cale de-a m?-ntoarce, cum te ?tiu !
Iubire – ram plin de z?pad?, iar tu m? scuturi jos !
Iubire – cerul întunecat devreme, când îl luminezi ?
Ţi-a? l?sa-n cas? gândul pornit c?tre mine. S? fie cazat m?car el în livingul trupului meu – ca s? m? inunde de la gard pân? în pod ! Eu, ostracizat ca prostul, m?car s? înot în aceea?i ap? ca gândul t?u primit ca musafir. Pe care l-ai alungat de tot…
Iubire – ochii t?i cei mari, ochi de cle?tar verde închis ca muntele de har! S?lbatic m? r?ne?ti. Cu furtunile. Cu ploaia. Cu tot calmul nop?ii. Cu ninsoarea. Via?a mea se pleac? la picioare, în rafale... Tu e?ti semnul lini?tirii, dus departe.
Iubire, din zori ?i pân?-n noapte î?i scriu continuu. ?oapte. Dar cred c?-?i sosesc t?iate, de?irate.
Iubire, pat de ghimpi, ce singur mi l-am preg?tit! Pe când tu ai îmbobocit!
Iubire, gratii, numai gratii f?r? tine, prin piept mi-am petrecut...
Iubire, natur? ne’mblânzit? a sufletului meu...


- Nu mai continua, Adame! Eu cred c? i s-a str?puns de tot armura acelui voinic nefericit. L-o fi încol?it triste?ea sub pomul cunoa?terii, din care n-am gustat nici m?car un pic...
- Vezi, Ev? Sânzian?, s? te fere?ti de-l vezi, ?i-n somn !









Trimite si tu o poezie de dragoste! Trebuie sa iti creezi un cont pe site-ul oficial de Poezie Romania si textele tale incadrate ca "poezii de dragoste" vor aparea pe acest site.

Incadrat la Poezii | 1 comentariu »