Maria Elena Chindea
cele mai recente
poezii de dragoste

Pe coloana albastra sunt prezentate cele mai recente poezii de dragoste ale acestui autor.

Maria Elena Chindea - Poezii de Dragoste

Incadrat la Poezii | 1 comentariu »

Cel mai recent text semnat Maria Elena Chindea


Vuitoarea t?cere a sângelui


citindu-?i destinul în oase fragile
secunda mea a uitat s? respire o via?? poate mai mult
deposedat? de tunica mor?ii
nu ?i-a v?zut mirarea în haine cernite
cum ridic? troi?e albastre
la r?scrucile c?rnii
?i cânt? z?lud? de dor ?i de spaima de-a fi prea pu?in om
în arter? de zeu prea lucid se respir?
?i arde - ascu?it flac?ra-i rece

(cu ve?niciile din sânge în recluziune nu-i de glumit
m?rturise?te un licurici poc?it)

dup? o cin? cu zboruri obeze ?i-un schimb valutar
cu azururi ne întâlnim clandestin
pe coapsa poemei rebele s?-nnod?m o maree sprin?ar?
de col?ul lunii ciobit de suspine de cear?
?i de schije de ur?
cu odgonul de vise smuls din adâncuri sp?imoase
mon?trii luminii ne galopeaz?-n artere ca în pust? p?gân? f?r? procur?

prea sub?ire ne e noaptea ?i cât de str?in? strânsura
s? nu se destrame cus?tura metaforei
buza prea plin? de foame
în?elesul lumii mult prea casant pentru ochiul de sear?
l?sat la dospit în cenu??

ca pe-o hain? fragil? te îmbrac mult prea rar când cobori din vitralii
prea târziu cutremur? pasul atingerea fad?
lucruri m?runte ca o hait? de cuci
te dau afar? din tine
ca pe-o coaj? de via?? uscat?

ascult?-mi t?cerea iubite aromind dorin?? de dragoste

secunda î?i sparge vertebra se adun? din neguri
s-a spovedit umil? unui flutur
uitat pe lampa spart? a unei ve?tede memorii
iart-o iubite
doar în ap? de fulger c? se spal? de tine
precum o aghiazm? în gur? de înger

noaptea ?i-a traversat bulversat? de gânduri timpul pe ro?u
înc? o dat? mi-ai spânzurat pupila de ghizdul fântânii cu-o stea c?z?toare
magii s-au r?t?cit în pustiul din gean?
nu-?i pas?
nev?zut? ?i-e ieslea ca ?i pruncul
voluptate celest? pe care-l por?i în buricele mâinii
str?lucire fireasc? de rege
tandre?ea
risipit? prin pulberi filtreaz? lutului iubirile aprige
nemi?care e avântul ce-l mistui
doar pielea de cer tremur? u?or ca o boare sub ispita albastrului
la intersec?ia sinelui
o mie de sfin?i î?i cur??? din genunchi rug?ciunile

cel ce nu alunec? periodic în afara lui s?-?i pip?ie umbra
va r?mâne cu albatrosul pe um?r ucis
ca ?i valul din atriu

sub pleoap? de lut destinul se-adap? din noi ?i ne strig? f?r? istov

ochiul furtunii nu se ocup? cu epiderma cr?pat?
de mu?c?tura îndoielii
ci mâncându-?i bulimic lumina